12 comentarii

Programarea sociala II

Albert Einstein: “Mintea creativa e un dar sacru; mintea rationala e un servitor de încredere. Noi am creat o societate care onoreaza servitorul si l-a uitat pe cel daruit.”

Asadar, misiune îndeplinita. La vârsta adulta mai avem 2% din indivizi cu creativitate relativ ridicata.

Îi poti recunoaste dupa un singur nume. Ei sunt STAPÂNII.

Oameni mai prosti poate ca tine, dar care au fost creativi, au avut un vis, si si-au facut o firma la care tu acum esti sclav.

Evident, au facut sacrificii pentru asta.

Când parintii i-au întrebat : ” tu ce faci, nu te duci la lucru, vagabondule “ au trebuit sa înghita galusca si sa aibe încredere deplina în ei ca vor reusi când toata lumea, inclusiv parintii îi descurajau.

Sau la întrebarea : ” Câti ani ai ? Când îti întemeiezi familie ? ” sa scape o înjuratura printre dinti.

Ce te pot învata profesorii la scoala ? Câti dintre ei sunt experti în sex si iubire si câti dintre ei au un statut social mare ? Ca tu asta ai vrea sa înveti, si cât mai repede. Si parintii , profesorii mass media si întreaga societate stie asta. Si tu stii asta.

Si ce te învata ?

Sa ai succes în relatii, statutul social, asa cum stiu si ei, care la rândul lor au fost programati social.

Te învata sa fi sclav cum sunt si ei cu totii.

Fa-ti CV-ul, rostogoleste-te dupa fluier la interviu si POATE vei avea onoarea sa lucrezi pe o plantatie frumoasa si cu un stapân indulgent.

A auzit careva sa se faca în liceu vreo lectie de hai sa fim antreprenori la 20 de ani ?

A auzit cineva de vreo lectie : Cum sa gasim si sa pastram persoana de care suntem atrasi ?

A auzit cineva de lectia: Cum sa câstigam respectul si admiratia celor din jur?

Cum sa avem încredere în noi si sa stim ca putem totul în viata ?

Asta nu e o programa buna, asa ca baga în continuare singura lectie pe care o stim din mosi stramosi:

Cum sa ne gasim o SLUJBA buna, de unde putem fi dati afara când vrea muschiul altuia, fara ca noi sa fim vinovati, cum sa fim slugi bune si sa dam din coada pentru ca în 10 ani de cariera sa avem o carte de vizita pe care scrie MANAGER, o carte de credit de care sa fii dependent si cu care sa poti cumpara masina si casa ( facute de alti sclavi pentru a-i face bogati pe stapâni) si acum, sa îti poti întemeia FAMILIA !

Minunata familie, celula de baza a societatii. Câti ani ai ? 25 ? Si când te casatoresti /mariti ?

Asadar la scoala nu te-a învatat nimeni cum sa te porti cu sexul opus, dar nu–ti fa griji. Promisiunea unei vieti pline de iubire exista la orizont. Tot ce trebuie sa faci este sa ai o CARIERA de succes, si oamenii te vor purta pe brate.

Acum ai masina si casa, o sa îti gasesti si o femeie. Nu îndraznesti la alea bune de tot, ca alea sunt ale stapânilor. Si stapânii au avut grija de educatia ta astfel încât tu sa ai sansele cu femeile lor pe care le are un bulgare de zapada în IAD. Îti iei si tu una mai pricajita asa, femeie de casa, sa înfuleci o ciorba calda facuta de alta femeie decât maica-ta.

Acum, nu faci copii ?

Asa este NORMAL.

Acum ai nevasta si copii, care au nevoi. Acum , la 40 de ani, începi sa deschizi ochii. Nu mai esti disperat ca la tinerete si vezi lucrurile altfel.

Acum stai întins pe canapea în fata televizorului, te freci pe burta plina de bere ( singura distractie care ti-a mai ramas) si în timp ce butonezi telecomanda si vezi aceleasi reclame tâmpite cu familia fericita la picnic, cu tatal care are freza data cu gel si cu copii genii, parca îti vine sa îl înjuri pe pensionarul de taica-tu ( care urla ca nu-i ajunge pensia, dracu sa-i ia de guvernanti) si parca daca ai putea sa dai timpul înapoi, în loc sa faci politehnica aia din cauza careia ti-a cazut parul din cap, CA SA AI O SLUJBA BUNA, mai bine te faceai DJ ca erai chiar bun la asta, DAR NU AVEAI NICIUN VIITOR.

Acum însa, e prea târziu. Societatea te-a distrus.

Te-ai duce la seful tau sa îi zici : ” Sunt liber si independent si cred ca m-am lovit la cap când am decis sa lucrez pt tine. Acum mi-am revenit. Adio ” dar e toamna si începe scoala, si copii tai au nevoie de ghiozdan, toale si nevasta – ta de o pereche de pantofi frumosi, ca e ziua ei.

Ai nevoie de salariul de luna viitoare.

Si îti zici ca ai sa te gândesti la o solutie în timp ce mai deschizi o cutie de bere ca începe meciul.

Si când vine fiu-tau si te întreaba, ; ” tati, vreau sa fiu bogat si sa fiu ca nenea ala care sta cu fetele alea frumoase la brat, ce trebuie sa fac?”, ai vrea sa îl înveti sa nu ajunga ca si tine. Dar nu stii ce sa îl înveti ca tu nu ai facut altceva în viata ta decât sa fii un sclav.

Si atunci, cu frustrarea a 40 de ani de sclavie, îi spui din tot sufletul : ” Du-te la scoala, ia note mari, si într-o zi o sa fi si tu ca nenea ala ”

Dar o spui fara sa îl privesti în ochi. Pentru ca îl minti, dar asa ai fost programat sa îi spui si sa faci, altfel ar înseamna sa-i contrazici pe parintii tai, pe profesorii tai, societatea ta si stapânul tau.

Cei care scapa, sunt putini, si e datoria lor sa învete lumea ca se poate altfel. Mult mai usor, mult mai bine si cu un sentiment de satisfactie adevarata în suflet.

Însa deschizatorii de drumuri au avut întotdeauna o viata grea, asa ca hotaraste-te ce vrei.

Îti faci CV-ul sau te apuci sa mergi în excursii sa îti stimulezi creativitatea si inteligenta emotionala, ca sa nu trebuiasca sa dau eu solutiile ci sa le poti vedea tu singur.

Nu uita : ” Daca dai unui om un peste, va avea ce mânca azi. Daca îl înveti sa pescuiasca , va avea ce sa manânce toata viata ”

Nu mai cere ajutor si sfaturi. Mergi pe drumul tau, drum pe care se merge greu pentru ca esti primul care deschide acel drum care are oaze (succese) si obstacole ( esecuri). Însa sub pasii tai care urca, treptele se vor îmulti la nesfârsit si nu se vor termina niciodata.

Am fost supus si eu acestei programari sociale. Vreau sa cred ca daca nu am scapat înca, faptul ca sunt constient de ea ma va ajuta într-o zi sa fiu o persoana libera si independenta.

Nu am avut pe nimeni în mod particular cui sa îi transmit mesajul meu, asa ca am ales sa îl transmit tuturor.

Urmatorul articol este despre armele împotriva programarii sociale.

Pe curând.

Pera Novacovici

PENTRU TINE
...avem GRATUIT doua carti in format electronic care iti arata cum sa nu mai suferi din iubire si cum sa faci bani inca din adolescenta!

Aboneaza-te si vei primi articolele prin email!

Intra in grupul celor care ne citesc zilnic!

12 Comentarii

  1. n.vali28

    Felicitari.
    Ar fi bine daca ar citi cat mai multa lume acest tip de articol… aceste idei constructive te impulsioneaza si te mentin la un nivel ridicat de constientizare in ceea ce priveste propria pesoana. Astept cu nerabdare sa citesc urmatorul articol despre “armele împotriva programarii sociale”.
    p.s.: Este pentru prima oara, si sper nu si ultima, cand postez un comentariu pe un astfel de blog interesant.

  2. Dorina

    Stai putin !
    Sunt cateva probleme care, pentru mine nasc intrebari serioase :
    Deci :
    Sunt TOTAL de acord cu critica si cu perspectivele, bune si rele , din articolele tale ; dar pentru care procent din tineri sunt ele valabile ?
    Ce s-ar intampla daca majoritatea tinerilor ar urma aceste sfaturi si ar incerca sa devina independenti financiar, lucrand pe cont propriu ?
    Nu cred ca este posibil, cel putin nu in actualul context in care functioneaza societatea .
    De ex . ; Eu sunt arhitect si am o companie proprie, deci fac proiecte ; pentru asta am nevoie de un colectiv, compus din alti cativa arhitecti, proiectanti, desenatori, o secretara, un curier, un contabil, personal pentru curatenie, etc. pot functiona fara ei ? Nu.
    Si alt aspect : Lucrul ca salariat, nu implica neaparat relatia stapan – sclav ! Relatia poate fi de colaborare , indiferent de nivelul fiecarui salariat ; crede-ma, e posibil si functioneaza f. bine . Eu am experimentat asta si ca salariat si ca patron ;
    E o problema de atitudine, din nefericire ai dreptate cand spui asta, un mare procent asa functioneaza , deci poate nu sistemul ci mentalitatea trebuie schimbata si asta e f. greu, pentru ca din pacate oamenii sunt gata de a face orice pt. bani !
    Eu am o vorba, ” da-i cuiva bani si putere si deabia atunci vei vedea cine este cu adevarat ! ”
    Dar te rog gandeste-te la aspectul pe care l-am expus aici, sunt foarte interesata de opinia ta, am mare incredere in ea. si de asemenea astept si parerile altora !

    Dorina

  3. stefan

    Incredibil! Citind articolele astea din seria programare sociala am avut o senzatie tare ciudata de deja-vous, parca toate gandurile mele de prin clasa a 5-a incoace au fost asternute pe hartie. Ganduri pentru care nu de putine ori cand le-am expus am fost criticat, desconsiderat si primit replici de genul “asa nu vei face nimic in viata”, “acum esti copil si nu stii cum e sa muncesti pentru a-ti castiga traiul”, “in ritmul asta nu te vei angaja nicaieri” “cand te aud asa nu inteleg ce e cu tine” “si daca nu te angajezi ce faci, crezi ca te pune cineva director din prima zi? o sa vezi tu” si tot asa. Mi-am promis ca voi ajunge autonom financiar pana termin liceul si ca nu voi munci niciodata pentru altii. Pana acum nu am reusit sa scot bani in mod constant si consistent dar ma documentez si sper ca sunt pe drumul cel bun. Suna stupid dar parca in ultima vreme ma trezesc dimineata cu senzatia ca o sa fac bani in viitorul apropiat. Sau e posibil sa o iau razna… oricum mai am am 2 ani 🙂

  4. @ Dorina Nu-ti fie frica, nu iti luam pita de la gura 🙂 Sunt de acord cand spui ca e nevoie sa existae o relatie de colaborare pentru ca o organizatie mare sa functioneze. Noi aici la avantaj la start suntem o echipa mare, de 10-20 de oameni. Acum, oamenii cu personalitate nu prea se inteleg bine cu autoritatea. Eu unul, am trait experienta de a avea un sef mai prost ca mine timp de 3 ani si mi-a ajuns pentru toate vietile de acum incolo 🙂 Oamenii se nasc si traiesc pentru a-si dezvolta personalitate, pentru a se individualiza. In momentul in care depinzi de altcineva, de un salar, oricat de frumos se poarta seful cu tine, tu ca om nu ti-ai dezvoltat potentialul si stima de sine iti scade chiar daca esti angajatul lunii in fiecare zi, stii ca cineva mai sus ca tine iti poate taia craca oricand.

    Modelul pe care il vad eu si tendinta economica a viitorului este acea de colaborari pe proiecte intre echipe si firme foarte dinamice.

    Arhitectii pe care ii ai tu , de exemplu , primesc salar. Idealul ar fi ca acel arhitect sa aiba firma lui si sa lucreze cu firma ta cand e un proiect care necesita prezenta lui. Astfel, v-ati trata reciproc ca parteneri , ambele parti ar avea stima de sine scazuta si ITI GARANTEZ ca si firma ta si firma lui ar fi mai prospere decat este firma ta singura acum. Pentru ca in loc sa lucreze doar el la partea lui, ar lucra organizatia pe care a construit-o.

    Eu asa planuiesc sa imi fac succesul economic. Am peste 10 oameni cu care colaborez si pe fiecare il incurajez sa isi faca propria forma sau organizatie, Sunt oameni super profesionisti si de calitate, majoritatea tineri. Daca ar trebui sa ii platesc nu as avea destui bani. Insa ii ajut cu ce stiu eu si ei ma ajuta pe mine cu ce stiu ei. Pentru ca succesul viziunii mele inseamna succesul fiecarui individ , am o echipa de oameni, programatori, psihologi, liber profesionisti care imi ofera 100% profesionalism, sunt 100% motivati intern si pe care nu ii platesc.E un schimb reciproc de valoare. Si fiecare individ este preocupat ca propectul acesta urias sa reuseasca pentru ca fiecare va avea clienti si bani si oportunitati de aici. Modelul aceste reprezinta maximum de randament cu minim de investitie. Si nu e utopic, pentru ca il folosim 🙂

    Sper ca ti-am raspuns.

    @ Stefan Nu esti nebun. Vizualizarea este folosita zilnic de toti atletii de performanta, de piloti de avioane si de orice om cu responsabilitate si scop in viata 🙂

  5. Dorina

    Pera, nu imi poti lua pita de la gura, pe simplu motiv ca …nu am pita ! Eu sunt doar un batran pensionar cu barba lunga alba, care este nu stii cat de fericit(a) sa citeasca articolele tale / voastre si pentru care , de cand a dat de voi au renascut sperantele in viitorul tarii si al celor care , ca voi, vor asigura transformarile atat de necesare in zilele noastre ;
    Am avut si eu sefi idioti si nu doar 3 ani, as fi fost fericita sa fie doar atat ; ceea ce expui tu pentru viitor e intr-adevar dinamic, si sunt sigura ca veti avea succesul scontat, dar e valabil doar de la un nivel in sus si doar in anumite domenii ;
    Si, sa nu uit, colaboratorii mei nu aveau salariu, ci procent din valoarea fiecarui proiect, fiind astfel cointeresati in mod direct de calitate ; procentul si-l stabileau fiecare, si mai existau si alte avantaje destul de apreciate .
    Merci pentru raspuns !

  6. Mirela

    Daca ceva necesar lipseste inseamna ca exista o oportunitate de a umple acest gol. Daca nu exista in liceu o lectie “Hai sa fim antreprenori la 20 de ani” este doar pentru faptul ca pana cum nu s-a deranjat nimeni sa o faca.
    Din septembrie vei avea o surpriza placuta in acest sens. Pentru liceele din Timisoara proiectul este deja pe drum.

  7. @ Dorina – acum ca ai mentionat de faptul ca cei care lucram aveau procent , deja lucrurile arata altfel 🙂 De asta probabil si esti un batran pensionar cu barba lunga si fericit 🙂

    @ Adolf – 28

    @ Mirela – De abia astept sa vad. O sa fie un succes.

  8. E usor de zis ca trebuie sa renunti la job si sa pleci in excursii ca sa iti stimulezi creativitatea si inteligenta emotionala, dar cu ce bani faci asta, daca nu mai ai job?

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *