Nu ma satur sa ma minunez de limpezimea si impacarea cu care ma trateaza de fiecare data bunica mea, un om cu adevarat remarcabil.
Luna care vine implineste 94 de ani, “greu de numarat, daramite sa-i si porti”, dupa cum spune ea.
Cu fiece convorbire sau la fiecare intalnire, prin ceea ce-mi transmite, verbal si mai subtil, simt ca se mai aseaza un strat de intelegere si ca mai are loc o vindecare, fie legata de zestrea energetica si a conditionarilor preluate de mine, fie tintita sistemic.
De curand, am avut din nou acest privilegiu, prin intermediul spatiului pe care mi l-a pus la dispozitie. Doar privindu-ma, atunci cand prin ceea ce faceam ii restructuram parti care nu-i aduceau neaparat confortul, cum speram eu, si vorbind despre sine: “sa stii ca mie nu-mi prea place sa-mi schimbi ordinea”. Atat. Cu ton calm si participand in continuare la ce propuneam eu in contextul ei. Am realizat atunci si evaluand retrospectiv, ca aceasta fiinta, rareori a criticat o alta si i-a spus cum (altfel) ar trebui sa fie.
Minunat!
Ingaduinta de a fi, fara povara indemnului la schimbare, mai lesne de diagnosticat dinspre exterior si oricat de adecvat, imi indreapta atentia catre mine si catre ceea ce experiementez in moment. Sa deslusesc contorsiunile mintii mele imi poate fi stanjenitor si incomod, dar constientizarea mi-e astfel usurata. Si posibil, insotita deja de decizia de schimbare, integrata mult mai rapid si mai ecologic, decat prin consilierea unei alte realitati binevoitoare si atotstiutoare (prin simplul fapt ca e alta, diferita de a mea).
Altfel, fiecare “avem” tot ceea ce ne este necesar, procedural (programe si strategii) si prin instrumente (ganduri, comportamente, actiuni), prin acces la intuitie si la rezervorul resurselor proprii, pentru a intelege, comunica, lua decizii, ajusta, actiona.
Linistea si disponibilitatea unei fiinte (care nu are nimic de revendicat, nimic de reparat, nimic de implinit prin altul), sponsorizeaza si pune in valoare, trezeste si reimprospateaza calitati, convingeri, obiceiuri, hotarari, facilitand primordialul contact cu sinele.
(Ce altceva e coachingul?)
Iata cum, printr-o “sedinta” de viata asumata (pentru care sunt recunoscatoare, si pentru cat mai multe de acum inainte), ma gasesc in postura de beneficiar clarificat si impacat, la randul meu, cu ceea ce a avut nevoie sa emearga din anonimatul complex al inconstientului, sa fie lamurit si pus sau nu in aplicare, la discretia intentiei constiente.
Invitatia bunicii mele, cea mai recenta, s-a referit la concilierea cu sine si cu oricine, fara potca (cearta), prin limitarea aportului verbal indeosebi asupra altcuiva si mai totdeauna prea stufos si neancorat in prospetimea prezentului (dar bineinteles, fondat, inteligent, cunoscator).
Tace una, tac toate, intelesu-m-ai?
O excelenta metoda de oprit programul (robotul) si determinat prezenta. Verificata.
Anca
Anca Rugina
www.activeliving.ro
...avem GRATUIT doua carti in format electronic care iti arata cum sa nu mai suferi din iubire si cum sa faci bani inca din adolescenta!
|
|
|
|
|
|