0 comentarii

Despre mitul „puterii de cumparare” a sectorului public

Lista articolelor din seria: Dezvoltarea personala din perspectiva sociala

  1. Dezvoltarea personala din perspectiva sociala – partea intai
  2. Conteaza „pe ce lume traiesti”
  3. Despre mitul „puterii de cumparare” a sectorului public
  4. Despre costul si necesitatea serviciilor publice
  5. Dezvoltare personala e prea putin

Asa cum spuneam in precedentele articole, sistemul macroeconomic creat prin legislatie ne influenteaza intr-o masura foarte mare pe fiecare dintre noi.

Unul dintre modurile prin care viata noastra este influentata este sistemul fiscal. Trebuie sa intelegem ca fiscalitatea, obligatorie pentru orice organizare statala, reprezinta:

–         partea din veniturile proprii (parte din proprietatea privata) pe care le platim in mod fortat, in baza unor reglementari imperative, statului sau unor organisme para-statale de interes general

–         serviciile pe care statul, respectiv organismele para-statale finantate, ni le presteaza in schimbul acestor sume platite de noi.

Ambele elemente sunt componente egale ale sistemului fiscal. Daca statul pune accent in principal pe prima dintre componente, este datoria noastra, a cetatenilor contribuabili, sa nu scapam din vedere partea a doua si sa solicitam fara ezitare, la fel cum am face-o intr-un contract comercial, prestarea serviciilor cuvenite la standardele asumate.

Analiza functionarii bugetului unui stat trebuie sa porneasca de la constientizarea, de catre fiecare contribuabil, a faptului ca fiecare leu platiti ca impozit este un leu mai putin in buzunarul propriu, ceea ce echivaleaza cu diminuarea cu un leu a propriilor cheltuieli, economii sau investitii. Cu alte cuvinte, fiecare leu pe care il platim statului inseamna un leu mai putin cheltuit in economia privata. Avand acum o perspectiva limpede asupra circulatiei banilor dinspre contribuabil spre buetul statului putem intelege ca, la scara nationala, orice crestere de taxe si impozite inseamna o scadere a consumului privat, in timp ce orice scadere de taxe si impozite echivaleaza cu o crestere a consumului privat.

Veti putea spune ca, in schimb, prin cresterea veniturilor la bugetul statului, va creste consumul public (sub forma investitiilor publice sau a cheltuielilor cu salariile bugeterilor). In cazul ideal, diminuarea consumului privat ar putea fi compensata printr-o crestere echivalenta a consumului public. Deci, in nici un caz, consumul la scara nationala nu va creste ci, va ramane cel mult la acelasi nivel, doar ca va fi altfel repartizat. In concluzie, in cazul ideal, orice crestere a consumului in domeniul public inseamna o diminuare, cu o valoare echivalenta, a consumului privat.

In realitate acest lucru nu se intampla niciodat, nici in cel mai eficient stat din lume De ce?  Pentru ca statul, avand o structura birocratica ce asigura functionarea sa, este el insusi un consumator de resurse. Din veniturile pe care taxele noastre le asigura statului, doar o parte este redistribuita prin intermediul investitiilor sau serviciilor publice. O alta parte, mai mare sau mai mica, se utilizeaza pentru intretinerea aparatului birocratic ala statului, iar sumele respective nu se reintorc in economie sub forma unor beneficii prezente sau viitoare. Asadar, in conditii reale, diminuarea consumului privat determinata de fiscalitate nu duce la o crestere echivalent a ca consumului public.

Cred ca se observa clar acum faptul ca, la scara economiei nationale, argumentul potrivit caruia cresterea salariilor in sectorul public, prin cresterea puterii de cumparare, va duce la crestere economica este fals.

Cresterea salariilor functionarilor publici prin cresterea fiscalitatii s-a demonstrat ca se face pe seama scaderii, cel putin echivalente, a puterii de cumparare din sectorul privat.

Alternativa, anume cresterea salariilor functionarilor publici pe seama imprumuturilor, este chiar si mai nociva. Prin indatorarea pe termen mediu sau lung efortul contribuabililor creste prin obligarea acestora de a suporta si costul imprumutului, adica dobanda. La scara economiei nationale consumul viitor ar fi mai mic deoarece aceste costuri vor fi diminua veniturile disponibile ale contribuabililor.

In concluzie nici cresterea salariilor functionarilor publici din surse imprumutate nu va duce la crestere economica, intrucat afecteaza cresterea viitoare a consumului.

Explicatiile de mai sus trebuie privite strict sub aspectul logicii economice. Mecanismele de autoreglare functioneaza, indiferent daca ne place sau nu, in orice sistem, indeferent cat ar fi de reglementat. De aceea este bine sa privim fenomenele economice in evolutia lor, dincolo de momentul prezent.

Argumentele privitoare la salarizarea functionarilor publici trebuie sa se construiasca pe o cu totul alta baza decat cea falsa a „puterii de cumparare” si anume pe baza utilitatii sociale.  Acest subiect il vom analiza saptamana viitoare.

Pana atunci inchei cu un citat din Henry Hazzlitt, Economia intr-o lectie, o carte excelenta pe care v-o recomand cu entuziasm:

Argumentul referitor la „puterea de cump?rare” are implica?ii uimitoare atunci când este luat în considerare în mod serios. Se poate aplica la fel de bine pentru un tâlhar care te jefuie?te. Dup? ce-?i ia banii, el are o putere de cump?rare mai mare. Cu aceasta sus?ine baruri, restaurante, cluburi de noapte, croitori, sau poate lucr?tori din fabrici de automobile. Dar pentru fiecare slujb? creat? ca urmare a cheltuielilor lui, propriile voastre cheltuieli vor crea cu una mai pu?in, pentru c? disponibilit??ile voastre b?ne?ti au sc?zut exact cu cât au crescut disponibilit??ile lui. Tot astfel ?i contribuabilii creeaz? o slujb? mai pu?in pentru fiecare loc de munc? oferit ca urmare a cheltuielilor f?cute de func?ionari. Când un ho? v? fur? banii, nu primi?i nimic în schimb. Când vi se iau banii prin impozite pentru a sus?ine birocra?i inutili, se creeaz? exact aceea?i situa?ie. Suntem chiar noroco?i dac? birocra?ii inutili sunt numai ni?te lene?i u?or de disponibilizat. Ast?zi este mai probabil ca ei s? fie „reformatori” energici care sunt foarte ocupa?i cu descurajarea ?i dezorganizarea produc?iei.

Atunci când nu putem g?si un argument mai bun pentru p?strarea în serviciu a unui grup oarecare de func?ionari decât cel al men?inerii puterii lor de cump?rare, este semn c? a venit momentul s? ne descotorosim de ei.”

PENTRU TINE
...avem GRATUIT doua carti in format electronic care iti arata cum sa nu mai suferi din iubire si cum sa faci bani inca din adolescenta!

Aboneaza-te si vei primi articolele prin email!

Intra in grupul celor care ne citesc zilnic!
In categoria: Astrologie, Bani

Despre autor

Scris de

Mirela a absolvit facultatea de Electrotehnica si pe cea de Finante Contabilitate. Este interesata de dezvoltarea personala si finantele personale.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *